luni, 27 decembrie 2010
Iubirea doare a dracului de tare!
Ti s-a intamplat sa te doara iubirea? Daca da, impartaseste-ne si noua povestea ta.
vineri, 17 decembrie 2010
De ce oamenii care te iubesc te parasesc? Cum sa treci peste o despartire?
Ce s-a intamplat cu iubirea noastra? A fost stearsa din memoria Universului? Ce a facuto sa se dezlege de mine?
Cum se pot rupe puternicele legaturi ale inimii intr-o zi? Cand am pierduto? Undeva pe drumul nostru, ea s-a oprit si eu n-am observat, altfel nu-mi explic aceasta ruptura. Iubire, de ce m-ai lasat singur? Imi caut cuvintele. Tac. Vreau sa inteleg ce simt, ce vreau.
Lacrimi, ciocolata, votka si o perna udata de lacrimi(o perna in forma de inima...). Asa am adormitnopti la rand . M-am trezit la viata.
Astazi ma laud cu slabiciunile mele. Tu cu ce te lauzi?
A plecat si din viata ta? Cum ai mers mai departe? Ai suferit pana la capat? Ai fugit in bratele altui barbat/femeie? Ai plans? Te-ai imbatat? Te-ai intoxicat? Ingrasat/slabit ? Caut un leac.
Simti cum iti fuge pamantul de sub picioare, cum iti pierzi gustul pentru viata, o despartire iti schimba dispozitia pentru multe zile, luni, chiar ani. Mi-a scris o doamna ca de douazeci de ani incearca sa-si scoate un barbat din minte si din suflet. Cum sa treci cu usurinta peste o despartire? Exista leac la aceasta durere cumplita?
Oamenii vin si pleaca. Asa se intampla in viata. Cum pot eu so fac sa mai ramana cand ea si-a luat deja bilet? Sa ma arunc la picioarele ei si sa-i implor sa ramana? So recuceresc prin tehnici erotico-senzuale? De ce nu-i in stare femeia/barbatu cand barbatul/femeia se indreapta spre o alta calatorie emotionala? De orice. Am auzit de ce-s in stare barbati in fata despartirii.
De ce acum, Cataline? De ce nu i-ai spus ca ea e viata ta? De ce nu ai stranso in brate mai des? De ce nu iai asigurat ca inima ta bate doar pentru ea? De ce acum cand nu mai e?
Pentru ca nimic nu ne dorim mai tare decat ceea ce ne lipseste, pentru ca nimic nu ne atrage mai tare decat obiectul care ar putea intra in posesia altcuiva, pentru ca natura asa ne-a programat sa functionam, pentru ca ne plac bataliile, pentru ca ne plac victoriile.
Eu sunt partizana iconoclastilor. Cine-s iconoclastii? Cei care calca totul in picioare, cei care sufera de anomie, cei care stiu ce vor, care viseaza si aleaga spre visurile lor, cei care sfarama si refuza normalitatea si banalitatea, cei care au curajul sa infrunte umbrele, fantomele, temerile launtrice. Cei care nu se impiedica de dureri, suferinte, pierderi.
Cine ma poate opri pe mine?
Cine imi spune mie ce pot si ce nu pot?
Cine crede ca stie mai bine decat mine ce-i iubirea, viata, visul?
Cine indrazneste sa-mi spuna ca gresesc ?
Nimeni n-a reusit vreodata sa ma opreasca din drumul meu. Nici macar suferinta, abandonul, umilinta, saracia, durerea fizica. Nimeni nu stie de ce sunt in stare. Eu vad altfel viata. Descopar asta in fiecare zi, confruntandu-ma cu limitele oamenilor.
Nu suport vaicareala, pasivitatea, normalitatea, banalitatea. Ma infurii des pe oameni. Ma cert. Imi apar credintele si valorile, militez pentru inovatie, revolutie. Dar cel mai des ma cert pe mine, prin tine, prin iubire, prin viata. Sunt mereu aproape de mine prin tine.
Si oamenii care te iubesc te parasesc. Pentru un job la distanta, pentru o alta fiinta, pentru o pasiune, pentru o alta viata, pentru un vis. Ma intreb daca eu as fi in stare sa-l las pentru visul meu? Si nici n-am nevoie sa meditez, stiu clar de ce sunt in stare, munca mea e viata mea. Dar pentru o femeie? Si asta pot face. E un om frumos, merita mult. Il las sa zboare. De ce sa-i ingreunez zborul? Il las sa doarma cu alegerea lui. Il iubesc prea mult ca sa mai adaug ceva pe lista nevoilor lui. Drum bun, iubire.
Aseara ne-am intalnit. Am vazut confuzie si teama in ochii ei. N-am putut decat sa plang ca un copil cand am ajuns acasa. O voce mi-a raspuns, “du-te la ea si spune-i ca nu poti trai fara ea
“Du-te acum! “ ..... te iubesc! Mi-ai salvat sufletul. Am invatat sa nu mai fug de ce simt, de ce sunt, de femeia care ma iubeste.
Ghid de supravietuire dupa o despartire
1. Plangi. Curata-te. Da drumul durerii sa iasa afara din tine. Te calmeaza si te elibereaza pentru urmatoarele ore, dupa care ia-o de la capat. Stai singur/a cand plangi ca sa nu trebuiasca sa te cenzurezi in fata altora. Crede-ma ca la un moment dat o sa te opresti din plans fiindca si glandele lacrimale sunt limitate. Lasa gandurile, senzatiile si sentimentele sa se exprime, lasa-le sa spuna ce vor, nu te lupta cu ele, nu te alunga, ca o sa te alerge ele pe tine altfel. Ramai atenta la ce simti, la ce vrei, respira profund.
2. Nu actiona. Nu lua nicio decizie in urmatoarele 72 de ore. Ai rabdare cu tine. Asteapta sa intelegi ce se intampla cu tine, foloseste-te de aceasta experienta ca sa te cunosti mai bine. Nu fugi de sentimentele si gandurile tale. Ramai acolo, chiar daca iti vine sa urli. Nu deschide televizorul, nu suna pe nimeni, ramai cu tine. Altfel risti ca ceilalti sa-ti influenteze starea mentala si sufleteasca. Rabdare. Tacere. Crezi ca o sa reusesti? Am incredere in tine. Curand vei auzi vocea interioara care-ti va spune ce si cum sa actionezi. Nu te panica. Nu te agata de el/ea acum, nici de altii. Forteaza-te sa meditezi.
3. Constientizeaza-ti greselile. Ce ai facut si ce nu ai facut bine ca sa intelegi ce lectie ai de invatat de aici. Sa nu ai impresia ca el/ea te-a parasit fiindca-i un ticalos/ticaloasa. Nu te uita la el/ea, nu cerceta daca acum e in bratele alteia/altuia, uita-te doar la tine, ce ar fi trebui sa faci, cum altfel ar fi trebuit sa te comporti, ce regreti, daca ti s-ar mai da o sansa cum ai proceda, pune-te la treaba, ia un carnet si scrie, ce am facut eu in aceasta relatie bun si rau, ce cred eu ca l-a facut sa ma paraseasca, ce pot invata din acesta experienta? La treaba!
4. Ia o decizie temporara. Ce ai de gand sa faci? Il/o lasi sa plece sau fugi dupa el/ea? Eu am asteptat sa inteleg ce inseamna pentru mine acesta ruptura, ce scoate din mine, ce imi activeaza, cum ma lasa? Nu m-am grabit sa iau o decizie. Vreau sa intelegi foarte bine ca orice ai alege, alegi bine. Asculta-ti sentimentele, deciziile nu se iau rational, cel putin in iubire. E ca la loterie, ca sa castigi, trebuie sa-ti iei bilet. Care-i destinatia?
5. Lupta. Lupta pentru barbatul/femeia tau, fa orice crezi ca functioneaza ca sa-l recuceresti, intocmeste-ti un plan ca sa-l intorci din drum, lupta! Niciodata in existenta mea n-am alergat dupa vreun barbat/femeie, l-am lasat sa plece cand n-a mai vrut sa stea sau l-am dat eu afara, cand nu mai simteam. Acest mesaj m-a trezit la viata. Mi-am dat seama ca nu stiu sa lupt pentru un barbat/femeie si asta am de invatat din acesta experienta. Indiferent daca castig sau pierd, voi face tot ce-mi sta in putinta ca sa-l aduc inapoi, unde a fost. Pentru el/ea merita sa lupt. E singura femeie din viata mea pe care o vreau inapoi. Pana acum n-am regretat nicio relatie, nici nu m-am mai uitat in urma, nici o indoiala nu m-a incercat.
Evenimentele din viata ta reflecta cine esti. Am trezit in mine respingerea. Ce inseamna asta? Ca eu l-am resping, inconstient, bineinteles, chiar constient pe alocuri. Eu stiu foarte bine sa aduc un barbat/femeie la capatul puterilor cu stilul meu. Nu m-am ingrijorat niciodata c-ar putea pleca. Acum am ocazia sa contabilizez grijile, anxietatile, emotiile, am timp pentru mine.:-) Ca orice institutie care se respecta, si eu imi fac bilantul anual. Ce iau cu mine si ce las in urma din stilul meu personal? Ca sa treci la un alt nivel spiritual, e nevoie sa renunti la ce ai fost pana acum. E ca si cum n-ai schimba apa la flori, crezi ca vor creste?
Nimic nu se intampla doar ca sa se intample. Totul are un sens. Orice suferinta iti preda o lectie de viata. Viata noastra e plina de semne si simboluri. Deschide o carte la intamplare si vezi ce mesaj iti trimite universul. Adaptarea este unealta oamenilor mari. Primeste tot ce vine in viata ta cu seninatate. Invata lectia asta. nu te da cu fundul de pamant ca a plecat si tu n-ai gresit cu nimic, nu cauta sa-l/so aduci inapoi fara sa intelegi ce vrei de la el/ea.
Fii constient/a de fiecare gand, emotie, miscare, decizie ce-o iei. Nu mai fii haotic/a, nu te mai lasa influentata de modelele sociale ori familiale. Tu nu esti mama ta. chiar daca semanati. Tu ai o alta viata de construit si trait. Paraseste drumurile drepte si batatorite fiindca nu duc niciunde. Risca. Testeaza. Mintea ta e programata pentru ordine si rutina. Nu vezi ca totul se repeta? Daca ai cunoaste puterea incredibila a acestei masinarii, te-ai purta altfel cu tine, mult mai atent. Rupe lantul automatismelor, lasa ciocolata la magazin, lasa antidepresivele in farmacie, lasa sfaturile intelepte deoparte si procedeaza altfel, daca vrei sa obtii rezultate diferite. Creierul tau invata doar din experiente noi. Daca tu procedezi la fel, vei obtine aceleasi rezultate. Indiferent de ce se intampla in viata ta, intelege ca exista o lectie de invatat si de aici, din suferinta, despartire, moarte. Lucrurile exterioare se aseaza la locul lor cand tu esti in contact cu sinele tau. Esti aliniat/a?
Cum se pot rupe puternicele legaturi ale inimii intr-o zi? Cand am pierduto? Undeva pe drumul nostru, ea s-a oprit si eu n-am observat, altfel nu-mi explic aceasta ruptura. Iubire, de ce m-ai lasat singur? Imi caut cuvintele. Tac. Vreau sa inteleg ce simt, ce vreau.
Lacrimi, ciocolata, votka si o perna udata de lacrimi(o perna in forma de inima...). Asa am adormitnopti la rand . M-am trezit la viata.
Astazi ma laud cu slabiciunile mele. Tu cu ce te lauzi?
A plecat si din viata ta? Cum ai mers mai departe? Ai suferit pana la capat? Ai fugit in bratele altui barbat/femeie? Ai plans? Te-ai imbatat? Te-ai intoxicat? Ingrasat/slabit ? Caut un leac.
Simti cum iti fuge pamantul de sub picioare, cum iti pierzi gustul pentru viata, o despartire iti schimba dispozitia pentru multe zile, luni, chiar ani. Mi-a scris o doamna ca de douazeci de ani incearca sa-si scoate un barbat din minte si din suflet. Cum sa treci cu usurinta peste o despartire? Exista leac la aceasta durere cumplita?
Oamenii vin si pleaca. Asa se intampla in viata. Cum pot eu so fac sa mai ramana cand ea si-a luat deja bilet? Sa ma arunc la picioarele ei si sa-i implor sa ramana? So recuceresc prin tehnici erotico-senzuale? De ce nu-i in stare femeia/barbatu cand barbatul/femeia se indreapta spre o alta calatorie emotionala? De orice. Am auzit de ce-s in stare barbati in fata despartirii.
De ce acum, Cataline? De ce nu i-ai spus ca ea e viata ta? De ce nu ai stranso in brate mai des? De ce nu iai asigurat ca inima ta bate doar pentru ea? De ce acum cand nu mai e?
Pentru ca nimic nu ne dorim mai tare decat ceea ce ne lipseste, pentru ca nimic nu ne atrage mai tare decat obiectul care ar putea intra in posesia altcuiva, pentru ca natura asa ne-a programat sa functionam, pentru ca ne plac bataliile, pentru ca ne plac victoriile.
Eu sunt partizana iconoclastilor. Cine-s iconoclastii? Cei care calca totul in picioare, cei care sufera de anomie, cei care stiu ce vor, care viseaza si aleaga spre visurile lor, cei care sfarama si refuza normalitatea si banalitatea, cei care au curajul sa infrunte umbrele, fantomele, temerile launtrice. Cei care nu se impiedica de dureri, suferinte, pierderi.
Cine ma poate opri pe mine?
Cine imi spune mie ce pot si ce nu pot?
Cine crede ca stie mai bine decat mine ce-i iubirea, viata, visul?
Cine indrazneste sa-mi spuna ca gresesc ?
Nimeni n-a reusit vreodata sa ma opreasca din drumul meu. Nici macar suferinta, abandonul, umilinta, saracia, durerea fizica. Nimeni nu stie de ce sunt in stare. Eu vad altfel viata. Descopar asta in fiecare zi, confruntandu-ma cu limitele oamenilor.
Nu suport vaicareala, pasivitatea, normalitatea, banalitatea. Ma infurii des pe oameni. Ma cert. Imi apar credintele si valorile, militez pentru inovatie, revolutie. Dar cel mai des ma cert pe mine, prin tine, prin iubire, prin viata. Sunt mereu aproape de mine prin tine.
Si oamenii care te iubesc te parasesc. Pentru un job la distanta, pentru o alta fiinta, pentru o pasiune, pentru o alta viata, pentru un vis. Ma intreb daca eu as fi in stare sa-l las pentru visul meu? Si nici n-am nevoie sa meditez, stiu clar de ce sunt in stare, munca mea e viata mea. Dar pentru o femeie? Si asta pot face. E un om frumos, merita mult. Il las sa zboare. De ce sa-i ingreunez zborul? Il las sa doarma cu alegerea lui. Il iubesc prea mult ca sa mai adaug ceva pe lista nevoilor lui. Drum bun, iubire.
Aseara ne-am intalnit. Am vazut confuzie si teama in ochii ei. N-am putut decat sa plang ca un copil cand am ajuns acasa. O voce mi-a raspuns, “du-te la ea si spune-i ca nu poti trai fara ea
“Du-te acum! “ ..... te iubesc! Mi-ai salvat sufletul. Am invatat sa nu mai fug de ce simt, de ce sunt, de femeia care ma iubeste.
Ghid de supravietuire dupa o despartire
1. Plangi. Curata-te. Da drumul durerii sa iasa afara din tine. Te calmeaza si te elibereaza pentru urmatoarele ore, dupa care ia-o de la capat. Stai singur/a cand plangi ca sa nu trebuiasca sa te cenzurezi in fata altora. Crede-ma ca la un moment dat o sa te opresti din plans fiindca si glandele lacrimale sunt limitate. Lasa gandurile, senzatiile si sentimentele sa se exprime, lasa-le sa spuna ce vor, nu te lupta cu ele, nu te alunga, ca o sa te alerge ele pe tine altfel. Ramai atenta la ce simti, la ce vrei, respira profund.
2. Nu actiona. Nu lua nicio decizie in urmatoarele 72 de ore. Ai rabdare cu tine. Asteapta sa intelegi ce se intampla cu tine, foloseste-te de aceasta experienta ca sa te cunosti mai bine. Nu fugi de sentimentele si gandurile tale. Ramai acolo, chiar daca iti vine sa urli. Nu deschide televizorul, nu suna pe nimeni, ramai cu tine. Altfel risti ca ceilalti sa-ti influenteze starea mentala si sufleteasca. Rabdare. Tacere. Crezi ca o sa reusesti? Am incredere in tine. Curand vei auzi vocea interioara care-ti va spune ce si cum sa actionezi. Nu te panica. Nu te agata de el/ea acum, nici de altii. Forteaza-te sa meditezi.
3. Constientizeaza-ti greselile. Ce ai facut si ce nu ai facut bine ca sa intelegi ce lectie ai de invatat de aici. Sa nu ai impresia ca el/ea te-a parasit fiindca-i un ticalos/ticaloasa. Nu te uita la el/ea, nu cerceta daca acum e in bratele alteia/altuia, uita-te doar la tine, ce ar fi trebui sa faci, cum altfel ar fi trebuit sa te comporti, ce regreti, daca ti s-ar mai da o sansa cum ai proceda, pune-te la treaba, ia un carnet si scrie, ce am facut eu in aceasta relatie bun si rau, ce cred eu ca l-a facut sa ma paraseasca, ce pot invata din acesta experienta? La treaba!
4. Ia o decizie temporara. Ce ai de gand sa faci? Il/o lasi sa plece sau fugi dupa el/ea? Eu am asteptat sa inteleg ce inseamna pentru mine acesta ruptura, ce scoate din mine, ce imi activeaza, cum ma lasa? Nu m-am grabit sa iau o decizie. Vreau sa intelegi foarte bine ca orice ai alege, alegi bine. Asculta-ti sentimentele, deciziile nu se iau rational, cel putin in iubire. E ca la loterie, ca sa castigi, trebuie sa-ti iei bilet. Care-i destinatia?
5. Lupta. Lupta pentru barbatul/femeia tau, fa orice crezi ca functioneaza ca sa-l recuceresti, intocmeste-ti un plan ca sa-l intorci din drum, lupta! Niciodata in existenta mea n-am alergat dupa vreun barbat/femeie, l-am lasat sa plece cand n-a mai vrut sa stea sau l-am dat eu afara, cand nu mai simteam. Acest mesaj m-a trezit la viata. Mi-am dat seama ca nu stiu sa lupt pentru un barbat/femeie si asta am de invatat din acesta experienta. Indiferent daca castig sau pierd, voi face tot ce-mi sta in putinta ca sa-l aduc inapoi, unde a fost. Pentru el/ea merita sa lupt. E singura femeie din viata mea pe care o vreau inapoi. Pana acum n-am regretat nicio relatie, nici nu m-am mai uitat in urma, nici o indoiala nu m-a incercat.
Evenimentele din viata ta reflecta cine esti. Am trezit in mine respingerea. Ce inseamna asta? Ca eu l-am resping, inconstient, bineinteles, chiar constient pe alocuri. Eu stiu foarte bine sa aduc un barbat/femeie la capatul puterilor cu stilul meu. Nu m-am ingrijorat niciodata c-ar putea pleca. Acum am ocazia sa contabilizez grijile, anxietatile, emotiile, am timp pentru mine.:-) Ca orice institutie care se respecta, si eu imi fac bilantul anual. Ce iau cu mine si ce las in urma din stilul meu personal? Ca sa treci la un alt nivel spiritual, e nevoie sa renunti la ce ai fost pana acum. E ca si cum n-ai schimba apa la flori, crezi ca vor creste?
Nimic nu se intampla doar ca sa se intample. Totul are un sens. Orice suferinta iti preda o lectie de viata. Viata noastra e plina de semne si simboluri. Deschide o carte la intamplare si vezi ce mesaj iti trimite universul. Adaptarea este unealta oamenilor mari. Primeste tot ce vine in viata ta cu seninatate. Invata lectia asta. nu te da cu fundul de pamant ca a plecat si tu n-ai gresit cu nimic, nu cauta sa-l/so aduci inapoi fara sa intelegi ce vrei de la el/ea.
Fii constient/a de fiecare gand, emotie, miscare, decizie ce-o iei. Nu mai fii haotic/a, nu te mai lasa influentata de modelele sociale ori familiale. Tu nu esti mama ta. chiar daca semanati. Tu ai o alta viata de construit si trait. Paraseste drumurile drepte si batatorite fiindca nu duc niciunde. Risca. Testeaza. Mintea ta e programata pentru ordine si rutina. Nu vezi ca totul se repeta? Daca ai cunoaste puterea incredibila a acestei masinarii, te-ai purta altfel cu tine, mult mai atent. Rupe lantul automatismelor, lasa ciocolata la magazin, lasa antidepresivele in farmacie, lasa sfaturile intelepte deoparte si procedeaza altfel, daca vrei sa obtii rezultate diferite. Creierul tau invata doar din experiente noi. Daca tu procedezi la fel, vei obtine aceleasi rezultate. Indiferent de ce se intampla in viata ta, intelege ca exista o lectie de invatat si de aici, din suferinta, despartire, moarte. Lucrurile exterioare se aseaza la locul lor cand tu esti in contact cu sinele tau. Esti aliniat/a?
joi, 16 decembrie 2010
Marea iubire - mit sau realitate?
Marea iubire exista doar in filme sau este o realitate? Sa visezi la marea iubire si sa o astepti in viata ta sau sa te multumesti cu ce primesti?
E vina povestilor
Toate fetitele au visat sa fie Cenusarese sau Alba-ca-Zapada si sa-si gaseasca printul visurilor, barbatul perfect: frumos, cu bani si devreme acasa. Doar ca in viata reala lucrurile se petrec altfel, iar relatiile de dragoste nu sunt atat de simple.
Mitul si realitatea
Povestile din copilarie si din filme se intampla rar in realitate, dar cu toate astea nu putem sa nu ne gandim la ele. Chiar daca nu recunoastem, speram in adancul sufletului la acela care se va indragosti iremediabil si nebuneste si care ne va duce intr-o lume fermecata.
Milioane de fete se indragostesc si spera de fiecare data ca si-au gasit marea iubire, Alesul. Problema e ca unele dintre ele isi cauta Printul toata viata, ducand o viata singuratica fara sa-si dea seama de ce.
Mituri false despre iubire
Iubirea nu este imediata. Nu confunda notiunile. Ce este imediat intr-o relatie este dorinta, atractia fizica. Asta se simte cand oamenii se indragostesc la prima vedere. Insa iubirea e ceva diferit. Ea vine pe masura ce partenerii incep sa se cunoasca, sa se descopere. Iubirea se construieste, ea vine dupa descarcarea electrica a primelor intalniri.
Iubirea – eterna? Greu de spus daca iubirea e sau nu eterna, avand in vedere ca nici noi nu suntem eterni. Gandeste un pic la rece: iubirea evolueaza, ca orice lucru in viata. Ea nu ramane neschimbata. Singura solutie: intretinerea iubirii.
E greu sa intretii o iubire pe termen lung, dovada vie fiind un procent de doar 20% din cupluri care raman impreuna toata viata.
Nu exista o reteta magica pentru a face ca iubirea sa dureze. Ambii parteneri trebuie sa faca eforturi, sa se reinventeze mereu, sa dezvolte proiecte in comun.
Barbatul perfect? Daca tu nu esti perfecta, cum ai putea cere ca el sa fie perfect? Doar printii imaginari sunt astfel, nu barbatii in carne si oase, nici macar Brad Pitt sau Johnny Depp! Accepta defectele partenerului si incearca sa dialoghezi cu el.
Marea iubire nu trebuie sa fie o nevoie. Ca iubirea sa dureze, ea nu trebuie sa tina locul unei lipse din viata ta. In mod ciudat, iubirea apare cand ai cel mai putin nevoie de ea. Dar exista si o logica a acestui fapt: cand te simti bine, arati bine si esti mai atragatoare. Niciun barbat nu vrea sa cunoasca o fata acra!
Uita deci de mitul lui Fat-Frumos si ocupa-te in primul rand de propria fericire. Intr-o zi cu soare, iubirea va bate la usa ta si totul va fi natural!
E vina povestilor
Toate fetitele au visat sa fie Cenusarese sau Alba-ca-Zapada si sa-si gaseasca printul visurilor, barbatul perfect: frumos, cu bani si devreme acasa. Doar ca in viata reala lucrurile se petrec altfel, iar relatiile de dragoste nu sunt atat de simple.
Mitul si realitatea
Povestile din copilarie si din filme se intampla rar in realitate, dar cu toate astea nu putem sa nu ne gandim la ele. Chiar daca nu recunoastem, speram in adancul sufletului la acela care se va indragosti iremediabil si nebuneste si care ne va duce intr-o lume fermecata.
Milioane de fete se indragostesc si spera de fiecare data ca si-au gasit marea iubire, Alesul. Problema e ca unele dintre ele isi cauta Printul toata viata, ducand o viata singuratica fara sa-si dea seama de ce.
Mituri false despre iubire
E greu sa intretii o iubire pe termen lung, dovada vie fiind un procent de doar 20% din cupluri care raman impreuna toata viata.
Nu exista o reteta magica pentru a face ca iubirea sa dureze. Ambii parteneri trebuie sa faca eforturi, sa se reinventeze mereu, sa dezvolte proiecte in comun.
Uita deci de mitul lui Fat-Frumos si ocupa-te in primul rand de propria fericire. Intr-o zi cu soare, iubirea va bate la usa ta si totul va fi natural!
Il iubesti? 5 semne care nu te mint !
isterul, teama, aventura, dorinta, sentimentul de a trai viata din plin: iata 5 criterii care te ajuta sa-ti dai seama daca il iubesti cu adevarat pe barbatul din viata ta!
„Dar de ce mai stai cu el?” - de cate ori ti-au pus prietenele aceasta intrebare? De cate ori nu te-ai intrebat ce anume te face sa ramai in situatii nesatisfacatoare? E iubirea, cea care ne leaga in mod misterios de o persoana, chiar daca aceasta nu ne aduce fericirea. Iubirea e mai presus de ratiune. Iata cateva semne care nu te mint!
Il gasesti pe celalalt misterios
Iubirea e un mister pentru cei ce o traiesc si un mister pentru cei care o privesc. O constatam, dar nu o intelegem. De ce? Pentru ca ceea ce ne leaga de celalalt este inexplicabil. Cand iubesti cu adevarat esti atrasa de celalalt ca un magnet, dar nu numai de imaginea sa (frumusetea, asemanarea cu cineva drag), nici de simbolistica sa (imaginea tatalui, putere, bani), ci de secretul sau. Iubirea se adeseaza partii noastre ascunse, necunoscutului din noi. Cel iubit este intotodeauna interesant.
Teama de a-l pierde
Iubire fara teama permanenta nu exista. Iubirea implica asumarea unui risc: ea se poate pierde daca teama este prea mare, sau este sabotata din prea multa incredere. Iubirea adevarata nu este un contract de afaceri. Ea este un sentiment violent care ii pune in pericol pe cei doi parteneri.
Accepti sa mergi cu el in necunoscut
Romantismul ideii de pasiune care arde, apoi merge spre un sfarsit previzibil este doar un mit. Iubirea nu ia neaparat calea unei pante descrescatoare, ci poate merge si invers. Trebuie sa acceptam ca nu putem avea control asupra sentimentelor. Iubirea te trece prin episoade contrastante. Ea te face sa traversezi momente de fericire deplina, ca apoi sa te lase sa cazi de foarte sus. Pentru a iubi cu adevarat trebuie sa crezi in miracole: trebuie sa intretii un foc care poate nu-ti va oferi satisfactii imediate. Sa accepti necunoscutul, sa fii rabdatoare.
Sa-l doresti
Nu e nicio indoiala: cand iubesti pe cineva, il doresti fizic. Mai bine spus, relatiile sexuale ajuta iubirea. Fara implicare trupeasca, ceva in iubire nu merge. Diferenta de sexe se anuleaza in timpul raportului sexual. Cei doi se confunda. Fara iubire, placerea e doar o debarasare de tensiuni, dar pentru a trai o experienta puternica trebuie sa iubesti cu adevarat.
Scaderea dorintei sexuale inseamna neaparat ca nu-ti mai iubesti partenerul? Deloc: uneori iubirea inseamna sa te multumesti doar cu simpla existenta a celuilalt. Aceasta este iubirea adoratoare, in care dorinta vine si pleaca.
Simti ca existi
Cand esti iubit, ai pentru ce trai. Iubirea adevarata ne da iluzia ca suntem unici pe lume. Partenerul este intruchiparea idealului, iar tu existi gratie privirii sale. Iubirea ne reda acel statut al copilului convins de atotputernicia sa, convins ca daca nu ar exista, lumea ar fi altceva. Avem impresia ca celalalt are o importanta radicala: il stimam, il credem de neinlocuit, il vedem ca pe-o comoara. Si dintr-o data nu mai suntem singuri.
Iubirea aduce cu sine o noua lume, o deschidere spre noi orizonturi, emotii pe care nu le percepeam inainte cu aceeasi intensitate. Simtim ca ne-am trezit si ca acum suntem la adapost. Adevarata iubire intensifica sentimentul de existenta.
„Dar de ce mai stai cu el?” - de cate ori ti-au pus prietenele aceasta intrebare? De cate ori nu te-ai intrebat ce anume te face sa ramai in situatii nesatisfacatoare? E iubirea, cea care ne leaga in mod misterios de o persoana, chiar daca aceasta nu ne aduce fericirea. Iubirea e mai presus de ratiune. Iata cateva semne care nu te mint!
Il gasesti pe celalalt misterios
Iubirea e un mister pentru cei ce o traiesc si un mister pentru cei care o privesc. O constatam, dar nu o intelegem. De ce? Pentru ca ceea ce ne leaga de celalalt este inexplicabil. Cand iubesti cu adevarat esti atrasa de celalalt ca un magnet, dar nu numai de imaginea sa (frumusetea, asemanarea cu cineva drag), nici de simbolistica sa (imaginea tatalui, putere, bani), ci de secretul sau. Iubirea se adeseaza partii noastre ascunse, necunoscutului din noi. Cel iubit este intotodeauna interesant.
Teama de a-l pierde
Iubire fara teama permanenta nu exista. Iubirea implica asumarea unui risc: ea se poate pierde daca teama este prea mare, sau este sabotata din prea multa incredere. Iubirea adevarata nu este un contract de afaceri. Ea este un sentiment violent care ii pune in pericol pe cei doi parteneri.
Accepti sa mergi cu el in necunoscut
Romantismul ideii de pasiune care arde, apoi merge spre un sfarsit previzibil este doar un mit. Iubirea nu ia neaparat calea unei pante descrescatoare, ci poate merge si invers. Trebuie sa acceptam ca nu putem avea control asupra sentimentelor. Iubirea te trece prin episoade contrastante. Ea te face sa traversezi momente de fericire deplina, ca apoi sa te lase sa cazi de foarte sus. Pentru a iubi cu adevarat trebuie sa crezi in miracole: trebuie sa intretii un foc care poate nu-ti va oferi satisfactii imediate. Sa accepti necunoscutul, sa fii rabdatoare.
Sa-l doresti
Nu e nicio indoiala: cand iubesti pe cineva, il doresti fizic. Mai bine spus, relatiile sexuale ajuta iubirea. Fara implicare trupeasca, ceva in iubire nu merge. Diferenta de sexe se anuleaza in timpul raportului sexual. Cei doi se confunda. Fara iubire, placerea e doar o debarasare de tensiuni, dar pentru a trai o experienta puternica trebuie sa iubesti cu adevarat.
Scaderea dorintei sexuale inseamna neaparat ca nu-ti mai iubesti partenerul? Deloc: uneori iubirea inseamna sa te multumesti doar cu simpla existenta a celuilalt. Aceasta este iubirea adoratoare, in care dorinta vine si pleaca.
Simti ca existi
Cand esti iubit, ai pentru ce trai. Iubirea adevarata ne da iluzia ca suntem unici pe lume. Partenerul este intruchiparea idealului, iar tu existi gratie privirii sale. Iubirea ne reda acel statut al copilului convins de atotputernicia sa, convins ca daca nu ar exista, lumea ar fi altceva. Avem impresia ca celalalt are o importanta radicala: il stimam, il credem de neinlocuit, il vedem ca pe-o comoara. Si dintr-o data nu mai suntem singuri.
Iubirea aduce cu sine o noua lume, o deschidere spre noi orizonturi, emotii pe care nu le percepeam inainte cu aceeasi intensitate. Simtim ca ne-am trezit si ca acum suntem la adapost. Adevarata iubire intensifica sentimentul de existenta.
Iubirea ....
Ma intreb cati dintre noi au avut sansa unei iubiri adevarate? Cati dintre noi au avut curajul sa iubeasca cu adevarat pe cineva, fara sa se mai gandeasca la alte aspecte? Oare cati au curajul sa iubeasca de dragul de a iubi?
Oare cati dintre noi au curajul sa treaca peste orice prejudecata, orice regula sociala sau materiala, sa treaca peste ratiune si sa iubeasca omul de langa ei asa cum este?
Iubirea este acea amintire placuta care iti ramane pentru intreaga viata. Este singurul lucru frumos din viata asta si chiar daca ajungi sa suferi,vei fi fericit ca ai avut ocazia sa iubesti. Vei fi fericit ca pentru o clipa, ea era totul pentru tine. Faceai totul in numele ei, ai fi mutat si muntii din loc doar de dragul ei.
Din pacate, in zilele noastre iubirea a ajuns o arma in mainile unora si o victima in mainile altora. Iubirea este perceputa ca un mijloc, ca un scop, ca un interes. Este adeseori confundata cu ideea de atractie fizica, cu ideea de indragosteala copilareasca sau cu ideea de sex. In ziua de azi, iubirea e orice, numai ce ar trebui sa fie nu mai este. Omul a tranformat iubirea din sentiment in obiect si a gresit. A incercat s-o schimbe pe placul lui si iar a gresit pentru ca n-o poti schimba; iar cand nu mai esti demn de ea, o pierzi precum un parfum ce nu persista. Iubirea e mereu acolo, dar precum credinta, cand te indepartezi de ea, cand nu mai crezi in ea, n-o mai poti simti si din aceasta cauza te vezi izolat, te vezi singur.
Deschide ochii si mai ales deschide-ti sufletul s-o poti primi din nou si ai curaj! Va veni la tine daca vede ca iti doresti acest lucru.
Iubirea nu are nimic de-a face cu sexul, cu atractia fizica, cu banii. Iubirea ramane pentru totdeauna cu tine; si iti va incalzi sufletul si te va insoti atunci cand te vei simti singur si ori de cate ori vei fi trist ea va fi acolo pentru tine.
Tot ce ne dorim este sa iubim si sa fim iubiti sincer, neconditionat si poate pentru totdeauna.
Chiar daca suferim, chiar daca am iubit si sufletul ne este sfasiat de durere, nu trebuie sa ne pierdem speranta. Dragostea va reveni; trebuie doar sa vrem s-o primim, sa gasim omul care sa impartaseasca cu noi acea iubire...si va veni din nou: mai frumoasa, mai matura, mai calda.
Eu nu vreau pe alcineva, pentru ca am in sufletu meu o persoana, un inger ce il voi iubi mereu, neconditionat toata viata mea, orce va fi...
Oare cati dintre noi au curajul sa treaca peste orice prejudecata, orice regula sociala sau materiala, sa treaca peste ratiune si sa iubeasca omul de langa ei asa cum este?
Iubirea este acea amintire placuta care iti ramane pentru intreaga viata. Este singurul lucru frumos din viata asta si chiar daca ajungi sa suferi,vei fi fericit ca ai avut ocazia sa iubesti. Vei fi fericit ca pentru o clipa, ea era totul pentru tine. Faceai totul in numele ei, ai fi mutat si muntii din loc doar de dragul ei.
Din pacate, in zilele noastre iubirea a ajuns o arma in mainile unora si o victima in mainile altora. Iubirea este perceputa ca un mijloc, ca un scop, ca un interes. Este adeseori confundata cu ideea de atractie fizica, cu ideea de indragosteala copilareasca sau cu ideea de sex. In ziua de azi, iubirea e orice, numai ce ar trebui sa fie nu mai este. Omul a tranformat iubirea din sentiment in obiect si a gresit. A incercat s-o schimbe pe placul lui si iar a gresit pentru ca n-o poti schimba; iar cand nu mai esti demn de ea, o pierzi precum un parfum ce nu persista. Iubirea e mereu acolo, dar precum credinta, cand te indepartezi de ea, cand nu mai crezi in ea, n-o mai poti simti si din aceasta cauza te vezi izolat, te vezi singur.
Deschide ochii si mai ales deschide-ti sufletul s-o poti primi din nou si ai curaj! Va veni la tine daca vede ca iti doresti acest lucru.
Iubirea nu are nimic de-a face cu sexul, cu atractia fizica, cu banii. Iubirea ramane pentru totdeauna cu tine; si iti va incalzi sufletul si te va insoti atunci cand te vei simti singur si ori de cate ori vei fi trist ea va fi acolo pentru tine.
Tot ce ne dorim este sa iubim si sa fim iubiti sincer, neconditionat si poate pentru totdeauna.
Chiar daca suferim, chiar daca am iubit si sufletul ne este sfasiat de durere, nu trebuie sa ne pierdem speranta. Dragostea va reveni; trebuie doar sa vrem s-o primim, sa gasim omul care sa impartaseasca cu noi acea iubire...si va veni din nou: mai frumoasa, mai matura, mai calda.
Eu nu vreau pe alcineva, pentru ca am in sufletu meu o persoana, un inger ce il voi iubi mereu, neconditionat toata viata mea, orce va fi...
Cum te îmbolnăveşte divorţul
Cum te îmbolnăveşte divorţul: ei sunt stresaţi, ele - cardiace
Despărţirea are un impact puternic asupra sănătăţii emoţionale
Bărbaţii apelează mai des la psiholog după ce s-au despărţit de consoarte, în timp ce femeile sunt mai neîngrijite Depresie, patima alcoolului, boli de inimă sau demenţă sunt câteva dintre efectele negative asociate divorţului. Consilierii matrimoniali citaţi de cotidianul britanic Daily Mail susţin că organismul femeilor şi bărbaţilor reacţionează diferit atunci când vine vorba de separare.
• Este cunoscut faptul că, odată cu pronunţarea divorţului, riscul apariţiei bolilor de inimă este mult mai crescut. Ciudat este faptul că, deşi această boală este mai des întâlnită în rândul bărbaţilor, femeile sunt mai predispuse afecţiunilor cardiovasculare. Aceasta este şi concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Texas, care arată că riscul bolilor de inimă este mai mare în rândul femeilor.
• Despărţirea de partener are un impact puternic asupra sănătăţii emoţionale pentru ambele sexe, dar, contrar aşteptărilor, divorţul îi afectează mai mult pe bărbaţi. Potrivit unui studiu american, numărul bărbaţilor divorţaţi care apelează la psiholog este de zece ori mai mare decât numărul femeilor. Consilierii matrimoniali spun că acest fenomen apare pentru că bărbaţii nu sunt pregătiţi din punct de vedere moral atunci când divorţul se pronunţă.
• Divorţul sau celibatul scad speranţa de viaţă cu şapte ani. Acest lucru este mai des întâlnit în rândul bărbaţilor, care după despărţire duc o viaţă dezechilibrată. Excesul de alcool, ţigări, mâncare de la fast-food şi nopţile nedormite sunt factorii care le scurtează bărbaţilor viaţa. Stresul de a avea singuri grijă de întreţinerea unei case este un alt factor care scade speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor.
• Deşi sunt mai afectaţi decât femeile, bărbaţii pun mai mult accent pe înfăţişarea lor, astfel că recurg la tot felul de artificii pentru a-şi masca adevărata vârstă. În plus, un studiu suedez arată că după ce au trecut prin experienţa unui divorţ, femeile nu mai acordă importanţă aspectului fizic.
CIFRE Românii divorţează în jurul vârstei de 30 -34 de ani
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, românii divorţează în jurul vârstei de 30 şi 34 de ani, indiferent de sex. Conform sursei citate, numărul doamnelor de până la 30 ani care au divorţat a fost anul trecut de aproape două ori mai mare decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi limite de vârstă. Situaţia se schimbă atunci când cei care se despart sunt trecuţi de 30 de ani. Aici, numărul bărbaţilor de 30 de ani şi peste care au divorţat a fost de 1,2 ori mai mare decât cel al femeilor, în 2009.
miercuri, 15 decembrie 2010
Fara tine
Langa tine am invatat sa lupt cu viata,am invatat sa zambesc,am invatat sa fiu copil..cand trebuie..si om matur cand intampin greutati si totul necesita ratiune.Fara tine...lupta asta de zi cu zi...mi se pare fara sens.Tu imi dai speranta,incredere,ambitie, vointa...Tu imi dai un sens.
Totul este atat de intunecat..de urat...fara tine viata mea. Totul e fara culoare..fara viata..fara glas..fara frumusete.Traiesc pe un taram a carei menire nu o inteleg..fara tine e greu, fara tn....
Totul este atat de intunecat..de urat...fara tine viata mea. Totul e fara culoare..fara viata..fara glas..fara frumusete.Traiesc pe un taram a carei menire nu o inteleg..fara tine e greu, fara tn....
Mâţa şi-a salvat stăpâna de la incendiu
Pentru a nu-şi deranja mereu proprietarii să-i dea drumul afară, Pepper, o pisică în vârstă de cinci ani din Devon, Marea Britanie, a învăţat cum să descuie cu lăbuţa una dintre ferestrele casei. Acest lucru le-a folosit stăpânilor ei mai mult decât ar fi crezut vreodată, căci inteligenţa lui Pepper le-a salvat viaţa. Sharon White, proprietara pisicii, a uitat cuptorul cu microunde în funcţiune, acesta făcând scurtcircuit şi declanşând un incendiu. Speriată, pisica a deschis fereastra şi a lăsat fumul gros să iasă din casă, alarmând astfel vecinii. Aceştia au chemat imediat pompierii, după care au alarmat-o şi pe Sharon, care acum îi este recunoscătoare pisicii sale că i-a salvat viaţa.
În iubire poate fi tristeţe, dar nu trădare!
Iubirea îngustează şi/sau lărgeşte cîmpul conştiinţei, te face să vezi roz şi ce-i negru şi te-ndeamnă, aproape demonic, să vezi defectele fiinţei iubite ca pe nişte veritabile calităţi. Numai cine n-a iubit nu ştie cît de orb devine cel ce iubeşte. Orbirea din iubire sporeşte iluzia transformării bizare a nopţii în zi şi face din lumea înconjurătoare un imens pustiu, văzut ca o galaxie solară. Este galaxia în care el şi ea trăiesc emoţia contopirii, a vieţii eterne, a multiplicării şi a comprimării lui doi. Într-o astfel de iubire nu mai poate pătrunde altă formă de exprimare a emoţiei, nu există decădere, nici păcat, nici disperare. Disperările adevăratei iubiri se trăiesc în suflet, precum ploile de vară, repezi şi sublime, prin răcoarea lor catifelată. În iubire poate fi slăbiciune, dar nu distrugere. Poate fi tristeţe, dar nu trădare. Secretă sau nu, iubirea nu are a face cu principiile societăţii, nici cu morala socială, ci are propriile-i principii, întotdeauna emoţionale şi propria-i morală, întotdeauna desăvîrşită. Morala iubirii nu presupune trădare, căci ea este însăşi iubirea. Morala iubirii înseamnă totul pentru fiinţa iubită. Sfîrşitul relaţiei nu este sfîrşitul iubirii. Desăvîrşirea sentimentului şi certitudinea existenţei lui apare chiar după ce relaţia dispare. Cine-şi afişează iubirea pe pereţi, trădează. Nu persoana iubită este trădată, ci însuşi sentimentul iubirii. A trăda iubirea se constituie într-un păcat autentic, pentru că iubirea transcede fiinţa umană şi chiar moartea. Omul moare, dar sentimentul iubirii face parte din zestrea colectivă a umanităţii, capabil să se individualizeze în acelaşi timp, să se autocreeze şi să creeze. Cine trădează iubirea o scoate pe trotuar, la vederea tuturor şi, în loc să o spele, ca pe o cămaşă de soi, o murdăreşte ca pe un obiect neînsemnat. Este mai cinstit pentru oameni să-şi afirme iubirea sau lipsa ei, decît să trădeze dintr-o motivaţie egoistă, aşezată pe joasele frecvenţe ale energiei iubirii. A spune „iubesc omul acesta”, dar a acţiona ca şi cum nu-l iubeşti este ca şi cum ai spune că ţeşi un covor, dar ţie îţi iese din mînă o cîrpă de bucătărie. Peste toate, vinovăţia de a iubi nu există decît atunci cînd trăieşti sau ai trăit o falsă iubire. Vinovaţi sînt acei oameni care nu iubesc. Faptele desăvîrşesc cuvintele, aşa încît cine iubeşte, făptuieşte, căci fapta este copia sentimentului autentic. Durerea, disperarea, tristeţea persoanei iubite, create de cineva care iubeşte, sînt manifestări egoiste ale unui om care nu cunoaşte nici sentimentul iubirii pentru aproapele său. Iubirea de aproape este suficientă pentru a defini măreţia iubirii şi neputinţa de a produce suferinţă prin ea. Dar iubirea autentică se ridică deasupra urii, a micimii umane, a orgoliilor, a fricii, a frustrărilor. Ea dă consistenţă personalităţii şi este în stare să modifice prin puterea sa chiar şi sufletul unui criminal. Trădarea iubirii înseamnă toate sentimentele negative acumulate în suflet şi aruncate, ca la popice, peste omul iubit. Trădarea înseamnă tocmai a răpi speranţa în iubire, încrederea în oameni, încrederea în bine, în frumos, în emoţie. A trăda înseamnă a pune în cutia Pandorei distrugere în loc de speranţă. Cine răpeşte speranţa, răpeşte iubirea şi cine răpeşte iubirea se confruntă cu natura sa trădătoare. Cînd nu iubim este suficient să sperăm în iubire, să o aşteptăm şi s-o chemăm. Cînd cineva dărîmă muntele speranţei, dărîmă un întreg univers. Nu o lume politică, nu o viaţă socială, nu o iluzie şi nici o ţară, ci universul unui suflet, marele necunoscut şi marele rănit în lupta dintre iubire şi trădare.
Naţional
Naţional
luni, 13 decembrie 2010
Suferita in dragoste
Nu poti sa fii fericit daca nu ai suferit macar o singura data in viata ; nu poti pretui momentele de bucurie decat daca stii ce inseamna sa suferi minute, ore , zile, ani intregi . Nu exista suferinta mai mare sau mai mica, totul depinde de puterea noastra de a uita si de a ierta, lucru ce este mai greu decat suferinta in sine. Se spune ca timpul le vindeca pe toate , partial adevarat ; cu timpul uiti dar nu ierti, sau cu timpul ierti dar nu uiti, e foarte greu sa ajungi sa uiti si sa ierti in acelasi timp. E adevarat ca, odata cu trecerea timpului, suferinta se atenueaza, dar rana ramane acolo undeva in suflet, nu se inchide cu nimic definitiv ;oricat ai incerca sa depasesti momentele in care suferinta a fost de nesuportat , ceea ce a sapat ea adanc in sufletul tau ramane , si prada sechelelor ce raman vesnic in amintire, devii o creatie a propriilor tale suferinte.
Se intampla uneori , ca , dupa trecerea timpului , momentele nefericite sa se transforme ori in simple amintiri, ori in regrete .
Este adevarat ca numai un om care a suferit in viata , din dragoste mail ales , este un om mai intelept, dar si mai reticent si circumspect. In dragoste nu este ca in orice situatie de viata, suferinta lasa urme adanci , si ,cu toate ca iti juri sa nu mai crezi asha repede intr un sentiment care te ia pe sus, inconstient, ti se va intampla sa iubesti probabil si a doua si a treia oara , de cate ori se iveste. In dragoste si fericirea si suferinta au aceeasi importanta si efect, conteaza insa proportia , caci suferinta este doar o avertizare temporara a ceea ce s ar putea intampla daca iubirea ar disparea sau si-ar reduce din intensitate; ele sunt interdependente , suferinta fara dragoste nu exista iar dragoste fara suferinta , de asemeni .
De ce insa cea mai mare suferinta pe care ti o poti aduce aminte este cea a unei dragoste pierdute, a unei iubiri ratacite in necunoscut, de ce atunci cand simti ca suferi cea mai buna alinare este o mangaiere pe frunte sau o vorba de alint si dragoste? De ce cand iubesti simti ca nimic nu mai conteaza decat dragostea persoanei de langa tine si prezenta ei ?
De ce suferi cand ti se intampla totusi sa pierzi ceea ce te- a facut si fericit si nefericit in acelasi timp?
Pentru ca suntem vulnerabili. Suferinta din dragoste deriva din sentimentul de neputinta de a mai putea schimba ceva ca totul sa fie ca inainte ; iubirea este nesfarsita si inefabila, si totusi ea are o finalitate . Devii constient de aceasta finalitate atunci cand incepi sa te indoiesti de sentimentele celui de langa tine, caci sufletul dependent de dragoste nu face fata schimbarilor iar la orice greseala din partea celuilat se pierde cate o parte din inefabilul care odata te facea sa tremuri de fericire, si se transforma in cuvinte; si, ca orice sentiment pe care il poti descrie totusi in cuvinte , dragostea devine un sentiment real, pe care nu il mai poti primi in intregime si nici sa-l daruiesti nu mai poti asha cum ar trebui si asha cum ai vrea. Indoiala este cel mai mare dusman al dragostei , si atunci cand nu este doar e elucubratie al unei imaginatii bolnave, ea distruge in timp orice sentiment de iubire , si duce inevitabil la pierderea oricarui sentiment fata de presoana care altadata te facea sa simti ca esti cea mai importanta fiinta din lume.
Se intampla uneori , ca , dupa trecerea timpului , momentele nefericite sa se transforme ori in simple amintiri, ori in regrete .
Este adevarat ca numai un om care a suferit in viata , din dragoste mail ales , este un om mai intelept, dar si mai reticent si circumspect. In dragoste nu este ca in orice situatie de viata, suferinta lasa urme adanci , si ,cu toate ca iti juri sa nu mai crezi asha repede intr un sentiment care te ia pe sus, inconstient, ti se va intampla sa iubesti probabil si a doua si a treia oara , de cate ori se iveste. In dragoste si fericirea si suferinta au aceeasi importanta si efect, conteaza insa proportia , caci suferinta este doar o avertizare temporara a ceea ce s ar putea intampla daca iubirea ar disparea sau si-ar reduce din intensitate; ele sunt interdependente , suferinta fara dragoste nu exista iar dragoste fara suferinta , de asemeni .
De ce insa cea mai mare suferinta pe care ti o poti aduce aminte este cea a unei dragoste pierdute, a unei iubiri ratacite in necunoscut, de ce atunci cand simti ca suferi cea mai buna alinare este o mangaiere pe frunte sau o vorba de alint si dragoste? De ce cand iubesti simti ca nimic nu mai conteaza decat dragostea persoanei de langa tine si prezenta ei ?
De ce suferi cand ti se intampla totusi sa pierzi ceea ce te- a facut si fericit si nefericit in acelasi timp?
Pentru ca suntem vulnerabili. Suferinta din dragoste deriva din sentimentul de neputinta de a mai putea schimba ceva ca totul sa fie ca inainte ; iubirea este nesfarsita si inefabila, si totusi ea are o finalitate . Devii constient de aceasta finalitate atunci cand incepi sa te indoiesti de sentimentele celui de langa tine, caci sufletul dependent de dragoste nu face fata schimbarilor iar la orice greseala din partea celuilat se pierde cate o parte din inefabilul care odata te facea sa tremuri de fericire, si se transforma in cuvinte; si, ca orice sentiment pe care il poti descrie totusi in cuvinte , dragostea devine un sentiment real, pe care nu il mai poti primi in intregime si nici sa-l daruiesti nu mai poti asha cum ar trebui si asha cum ai vrea. Indoiala este cel mai mare dusman al dragostei , si atunci cand nu este doar e elucubratie al unei imaginatii bolnave, ea distruge in timp orice sentiment de iubire , si duce inevitabil la pierderea oricarui sentiment fata de presoana care altadata te facea sa simti ca esti cea mai importanta fiinta din lume.
joi, 9 decembrie 2010
Singuratatea ...
Daca as incepe povestea spunandu-va cati ani am, ati spune ca sunt tanar, ca sunt la inceput si ca mai am atatea de trait!!!! Si nu v-as condamna, pentru ca dintr-un punct de vedere chiar asa este.
Este un timp pentru toate... este un timp pentru plans, este un timp pentru ras, este un timp pentru tine, si un timp pentru ceilalti. Dar ce te faci cand nu te regasesti in niciuna dintre aceste situatii? Ce te faci cand realizezi ca timpul acela care trebuia sa-ti fie un prieten iti este un mare dusman? Incerci sa respiri si sa-ti spui “trebuie sa merg mai departe. O sa fie bine”. De cate ori nu v-ati spus in gand lucrul asta?? Si de cate ori ati reusit sa ganditi asa?
Va marturisesc ca uneori simt ca ma aflu la capat de drum si ca nicio directie in care m-as indrepta nu mi-ar aduce linistea pe care o caut!!!
Simt ca am investit mult! Si ca am atatea de oferit si nu am cui! Oamenii se tem sa iubeasca! Se tem de fericire! Prefera sa traiasca singuri si desi au nevoie de ajutor, prefera sa nu ceara nimanui! Prefera sa traiasca intr-o lume goala, singura, rece, o lume trista!!! Oamenii nu inteleg ca fara iubire se acresc, devin niste masinarii, niste mecanisme...
Imi vine sa strig si sa le spun sa-si deschida sufletul, sa vada ca viata trebuie si merita traita, si mai ales ca NU POTI TRAI FARA OAMENI PRINTRE OAMENI!!!
Ma simt parasit... de puteri, simt ca directia in care ma indrept nu e buna... mai rau e ca nu stiu sa ma indrept nicaieri! Stiu doar ca am multa dragoste de oferit, stiu ca pot sa fac oamenii sa iubeasca, sa zambeasca, sa se trezeasca dimineata si sa priveasca lumea cu o liniste anume, stiu ca oamenii au nevoie sa fie alaturi unii de altii si sa se sustina, si mai ales va marturisesc ca stiu cand cineva are nevoie de un pahar de apa!! Si mai mult decat atat as fi in stare sa alerg pana la capatul pamantului sa il ofer...
Dar....
Incerc sa ma gandesc si altfel... in lumea in care traim, oamenii uita sa fie oameni. Uita ca au sentimente, uita ca au nevoi, uita ca toate lucrurile mici care ii inconjoara si le aduc bucurii sunt cele care le condimenteaza viata! Uita de tot si de toate, in goana asta absurda dupa... cariera, bani, putere... Si se trezesc la un moment dat si realizeaza ca tot zbuciumul lor n-a produs decat lucruri materiale, lucruri trecatoare de altfel, lucruri care desi le-au adus bucurie pentru moment, au trecut, s-au dus, un val se sparge, moare, dar cate picaturi se nasc?
As vrea ca fiecare dintre voi sa se trezeasca intr-o zi si sa se gandeasca ca viata e scurta si merita traita!! Fara compromisuri, fara regrete, fara teama..VIATA E NUMAI UNA!!
Gandeste-te ca poate ca pentru lume esti doar o singura persoana, dar pentru o anumita persoana esti intreaga lume! Nu-ti fie teama sa iubesti!
Si din toata neincrederea si din tot tremurul asta pe care il simt acum, va spun doar ca se pot naste cele mai frumoase si mai profunde sentimente, pe care as putea sa le ofer gratuit, neconditionat, sincer doar ei...
Video ce il askult zilnic ...:((
Este un timp pentru toate... este un timp pentru plans, este un timp pentru ras, este un timp pentru tine, si un timp pentru ceilalti. Dar ce te faci cand nu te regasesti in niciuna dintre aceste situatii? Ce te faci cand realizezi ca timpul acela care trebuia sa-ti fie un prieten iti este un mare dusman? Incerci sa respiri si sa-ti spui “trebuie sa merg mai departe. O sa fie bine”. De cate ori nu v-ati spus in gand lucrul asta?? Si de cate ori ati reusit sa ganditi asa?
Va marturisesc ca uneori simt ca ma aflu la capat de drum si ca nicio directie in care m-as indrepta nu mi-ar aduce linistea pe care o caut!!!
Simt ca am investit mult! Si ca am atatea de oferit si nu am cui! Oamenii se tem sa iubeasca! Se tem de fericire! Prefera sa traiasca singuri si desi au nevoie de ajutor, prefera sa nu ceara nimanui! Prefera sa traiasca intr-o lume goala, singura, rece, o lume trista!!! Oamenii nu inteleg ca fara iubire se acresc, devin niste masinarii, niste mecanisme...
Imi vine sa strig si sa le spun sa-si deschida sufletul, sa vada ca viata trebuie si merita traita, si mai ales ca NU POTI TRAI FARA OAMENI PRINTRE OAMENI!!!
Ma simt parasit... de puteri, simt ca directia in care ma indrept nu e buna... mai rau e ca nu stiu sa ma indrept nicaieri! Stiu doar ca am multa dragoste de oferit, stiu ca pot sa fac oamenii sa iubeasca, sa zambeasca, sa se trezeasca dimineata si sa priveasca lumea cu o liniste anume, stiu ca oamenii au nevoie sa fie alaturi unii de altii si sa se sustina, si mai ales va marturisesc ca stiu cand cineva are nevoie de un pahar de apa!! Si mai mult decat atat as fi in stare sa alerg pana la capatul pamantului sa il ofer...
Dar....
Incerc sa ma gandesc si altfel... in lumea in care traim, oamenii uita sa fie oameni. Uita ca au sentimente, uita ca au nevoi, uita ca toate lucrurile mici care ii inconjoara si le aduc bucurii sunt cele care le condimenteaza viata! Uita de tot si de toate, in goana asta absurda dupa... cariera, bani, putere... Si se trezesc la un moment dat si realizeaza ca tot zbuciumul lor n-a produs decat lucruri materiale, lucruri trecatoare de altfel, lucruri care desi le-au adus bucurie pentru moment, au trecut, s-au dus, un val se sparge, moare, dar cate picaturi se nasc?
As vrea ca fiecare dintre voi sa se trezeasca intr-o zi si sa se gandeasca ca viata e scurta si merita traita!! Fara compromisuri, fara regrete, fara teama..VIATA E NUMAI UNA!!
Gandeste-te ca poate ca pentru lume esti doar o singura persoana, dar pentru o anumita persoana esti intreaga lume! Nu-ti fie teama sa iubesti!
Si din toata neincrederea si din tot tremurul asta pe care il simt acum, va spun doar ca se pot naste cele mai frumoase si mai profunde sentimente, pe care as putea sa le ofer gratuit, neconditionat, sincer doar ei...
Video ce il askult zilnic ...:((
Abonați-vă la:
Postări (Atom)