marți, 11 februarie 2014
Schitul Balteni
Biserica Sfantului Nicolae a fostului Schit Balteni si Lacul Balteni este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Constructia este din caramida, nepictata, cu acoperis din sindrila. Zidurile groase dau aspectul de cetate. Biserica nu se incadreze in niciun tipar din punct de vedere arhitectural, fiind unicat pe aceste meleaguri.
Biserica a fost refacuta din temelii in anul 1626 de catre vornicul Hrizea Coconu stapanul satului Balteni, in timpul domniei lui Radu Mihnea Voievod. Aceasta a fost incendiata de catre tatari.
Schitul Balteni
Schitul Balteni se afla in la intrarea in satul cu acelasi nume - pe partea dreapta - din comuna Peris a judetului Ilfov. Soseaua Peris - Balteni - este cea care duce pasii pelerinilor pana la minunata biserica ce se ridica si dainuieste aici spre slava lui Dumnezeu
Schitul Balteni - scurt istoric
Traditia marturiseste ca Manastirea Balteni a fost ridicata pe locul unui schit mai vechi, construit de legendarul Negru Voda. Actualul monument se inscrie printre cele mai valoroase monumente de arhitectura medievala din sudul tarii. Ca o particularitate, extrem de rar intalnita la bisericile din tara noastra, pridvorul exterior inconjura pe trei laturi pronaosul (un caz asemanator fiind la Tismana - judetul Gorj).
Legenda spune ca Manastirea Balteni a fost ridicata la sfarsitul secolului al XVI-lea, in urma unui vis pe care l-a avut in acest loc voievodul Radu Negru, inaintea unei lupte cu tatarii.
Locul ales pentru ridicarea ei urma sa ii serveasca pe timp de restriste ca fortareata naturala, iar pe timp de pace ca lacas de rugaciune. Locul manastirii era in acea vreme ca si o insula care avea sa impiedice atacurile inamicului, stejarii seculari ai codrilor Vlasiei constituind un zid de neinvins.
Padurea Scrovistea, ce inconjoara partial locul, este un vestigiu natural al codrilor Vlasiei de altadata. Aici ar fi fost omorat, in ultimele luni ale anului 1476, Domnitorul Vlad Tepes.
Dupa cateva sute de ani, gasim dovezi ca biserica a fost refacuta din temelie, de marele Vornic Hrizea - insarcinat cu administrarea suprema a Principatelor Romane. Intre timp, biserica fusese distrusa de navalitori.
Arsa si pustiita de tatari in timpul domniei lui Simion Movila (1600-1602) biserica Schitului Balteni a fost refacuta "de in temei", ne spune o inscriptie prinsa deasupra usii pronaosului, in anul 1626, de catre vornicului Hrizea Coconu, stapanul satului Balteni, in timpul domniei lui Radu Mihnea Voievod.
Biserica din Balteni, inalta si zvelta, este din caramida, nepictata, cu acoperis din sindrila. Zidurile acesteia, sprijinite de contraforti masivi, au o grosime de 80 de centimetri, dandu-i aspectul de adevarata cetate.
Biserica cu plan trilobat, are un pridvor deschis, cu arcade de caramida sprijinite pe stalpi fasonati, care invaluie pronaosul pe trei sferturi din inaltimea sa. Forma deosebita si modul de constructie al pridvorului fac ca aceasta biserica sa nu se incadreze in nici un tipar, fiind unicat pe aceste meleaguri.
In prezent biserica a fost declarata monument istoric, servind in continuare obstea satului Balteni, ca biserica de parohie ( fiind refacuta). In Lista Monumentelor Istorice, Schitul Balteni se afla inregistrat cu Codul - IF-II-m-A-15265. Localnicii numesc Lacul Balteni fie Lacul Scrovistea, fie Lacul Manastirii.
Schitul Balteni - localizare si cai de acces
Pe Drumul National 1, Bucuresti - Ploiesti, se merge pana la Tancabesti, unde se coteste spre comuna Peris pe Drumul Judetean 101B, apoi pe Drumul Comunal 179, pana in satul Balteni. Odata intrati in sat, pe partea dreapta, se inalta minunatul Schit Balteni.
Localitatea Peris se afla la o distanta de aproximativ 3 kilometri de Drumul National. De aici, dupa vreo alti 3 kilometri parcursi printr-o deasa si frumoasa padure, se trece un podet peste un lac si se intra in satul Balteni, ( Aşezat de jur împrejur de bălţi, smârcuri şi păpuriş ) aflat intr-o deschidere larga in mijlocul padurii, langa lac.
La capătul unei ulicioare care porneşte din strada principală, chiar pe malul unui ochi de apă, se înalţă Biserica "Sfântul Nicolae" a fostului Schit Bălteni.
"Aceasta sfanta biserica, avand sarbatoarea pastorala de Sfantul Nicolae, a fost ridicata de mine-insumi, credinciosul lui Isus Hristos, Marele Vornic Hrizea, ceea ce bunul Dumnezeu mi-a permis sa cheltui si am facut aceasta rugaciune intru inchinaciunea pentru Dumnezeu si al Sfintei Treimi, si in numele Sfantului Nicolae...de unde am inceput cladirea bisericii pe vremea prea-fericitului Print Alexandru, fiul lui Radu.....1626".
Textul inscriptiei votive, in limba romana, avand caractere chirilice, este gravat in piatra, cu multa maiestrie si arta. Pe peretele din exterior, in partea dreapta a intrarii bisericii, se poate vedea gravat in caractere chirilice de culoare rosie, urmatorul text:
"Aceste cuvinte au fost talmacite de mine-insumi, mesterul Stoica, ca sa stie ca am lucrat jiltul pentru sfanta biserica...ca fiind parinte staret(..)... si care a construit..... Vornic Hrizea si sotia sa Dumitra, pe timpul lui Alexandru Voievod".
In anul 1642, pe 28 iulie, Hrizea Vornicul a fagaduit aceasta biserica manastirii Ivyrion de la Muntele Athos. In prezent, biserica este declarata monument istoric, dar si biserica parohiala, fiind restaurata de curand.
Departe de orice zgomot, curtea bisericii pare a fi un colţ de Rai. Din uliţă, sfântul lăcaş nici nu se vede, ascuns privirii de coroanele molizilor bătrâni care îşi unesc crengile deasupra aleii. În stânga, pitulată în spatele gardului de lemn, se află casa parohială, atât de scundă, încât parcă ar fi de jucărie. La capătul curţii preotului începe "domeniul" bisericii, un teren scăldat în verdeaţă care se întinde pe vreo cinci hectare şi care la vest se învecinează cu ogrăzile oamenilor, iar la nord, la est şi la sud "dă" în baltă. Dincolo de lac (care aici are o lăţime de vreo 20 de metri) se ridică zidul verde-închis al pădurii. De altfel, de la intrarea în curtea bisericii, culoarea verde este stăpâna absolută a locului, fiind prezentă în toate nuanţele posibile: de la verdele crud al ierbii până la cel întunecat al molizilor.
Aerul vibrează de freamătul pădurii şi de cântecul păsărilor. Zgomotele vieţii moderne nu ajung până aici. Acum înţelegi de ce regii României îşi petreceau verile în Palatul Scroviştea, care se găseşte la mai puţin de un kilometru depărtare. Şi lui Nicolae Ceauşescu i-a plăcut să stea la Scroviştea. Iar fostul preşedinte Ion Iliescu a iubit pur şi simplu palatul din mijlocul pădurii şi împrejurimile sale. Le-a iubit atât de mult, încât de vreo două ori a intrat şi în Biserica "Sfântul Nicolae", din Bălteni.
O biserică văruită, ca o casă ţărănească
Biserica "Sfântul Nicolae" a fost ridicată pe ruinele unui schit. Acesta fusese construit la porunca legendarului voievod Radu Negru. Domnitorul poposise în acest loc înaintea unei bătălii cu tătarii. Ca un militar ce era, Vodă a văzut avantajele strategice ale terenului şi a înălţat un schit, ca să aibă unde să se reculeagă şi unde să se ascundă, la nevoie.
Schitul lui Radu Negru a fost distrus de tătari în 1602. Abia în anul 1626 biserica a fost reconstruită de către stăpânul satului Bălteni, Vornicul Hrizea, după cum spune el însuşi în pisania de deasupra intrării: "Această sfântă biserică a fost ridicată de mine, credinciosul întru Iisus Hristos, Marele Vornic Hrizea, ceea ce Bunul Dumnezeu mi-a îngăduit a cheltui şi am făcut acest sfânt lăcaş întru slăvirea Sfintei Treimi şi în numele Sfântului Nicolae". După alte izvoare, biserica a fost ridicată pe locul în care, în 1474, a fost ucis domnitorul Vlad Ţepeş.
La 28 iulie 1642, ctitorul a închinat acest sfânt lăcaş Mănăstirii Ivirion de la Muntele Athos. Poate aşa se explică existenţa aici, la începutul secolului al XIX-lea, a câtorva călugări greci, care au fost alungaţi în 1815 de haiducul Iancu Jianu. Cert este că balta din stânga drumului prin care se intră în sat se numeşte Lacul Jianului.
Biserica din Bălteni este de o frumuseţe aparte. Acoperită cu şindrilă, având un pridvor supralărgit asemănător cu cel de la biserica Mănăstirii Tismana, sfântul lăcaş este întărit cu nişte contraforţi care au fost ridicaţi în dreptul absidelor.
Foarte interesant: pereţii interiori ai bisericii nu au fost niciodată pictaţi. Ei sunt pur şi simplu văruiţi, ceea ce te face să te simţi ca într-o casă autentic ţărănească. Icoanele bisericii din Bălteni sunt foarte vechi. Astfel, icoana împărătească a Mântuitorului datează din octombrie 1857. Icoana Maicii Domnului şi cea a Sfântului Nicolae au fost făcute în anul 1901. Catapeteasma a fost realizată pe la 1800. Pronaosul şi naosul sunt separate de un zid; deasupra uşii prin care cele două încăperi comunică, pe partea dinspre naos a peretelui, chiar faţă-n faţă cu uşile împărăteşti, sunt scrise numele soldaţilor din Bălteni care şi-au dat viaţa pentru ţară în cele două războaie mondiale din secolul trecut.
În biserică este răcoare, chiar frig. Parcă toate gerurile din cele 395 de ierni care au trecut peste acest sfânt lăcaş s-au păstrat în zidurile sale şi acum ies puţin câte puţin. În naos este o sobă din metal, micuţă şi cochetă, dar nu poţi să nu te întrebi ce poate ea să facă în timpul iernii, dacă acum, vara, este atât de rece înăuntru.
Padurea Scrovistea si lacul cu acelasi nume, Lacul Scrovistea, intr-o zona considerata din toate timpurile ca facand parte din cei trei “S” ai Romaniei in ceea ce priveste puritatea aerului: Sinaia, Scrovistea si Savarsin
Zona din apropierea lacului Balteni este o zona deosebit de frumoasa, cu multa verdeata.
Padurea Scrovistea care inconjoara lacul cu nuferi, este un vestigiu natural al codrilor Vlasiei de altadata. Aici puteti face drumetii sau plimbari cu bicicleta.
Mai multe detali gasiti si pe: www.facebook.com/Scrovistea.SatBalteni
Mai multe amanunte gasiti si pe --- > Google+
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu