Sa scrii sincer despre dragoste inseamna mai intai sa te incui putin cu tine insati impreuna cu gandurile tale, o vreme, pentru a le aduce la lumina, a le sterge de praf si a le curata de scame.
Gandurile si emotiile din trecut referitoare la dragoste sunt ca niste haine vechi, pastrate in dulapul retro - modelul pe care il avea bunica - unele in culori vii, altele in voaluri fine si putin mancate de molii.
Sa scrii despre ce? Despre prima dragoste, acea iubire cu bubite de adolescenta, ori cea putin mai coapta sau mult mai serioasa pe care o imparti cu sotul,ori despre dragostea pentru copilul tau, ori despre dragostea pentru mare, soare si cafea...?
Ah doamne ce multe motive si piste de decolat exista, si ce remember rational pot acum sa imi fac in suflet, re-traind cu mintea rece, micile drame liceene, prostioarele studentiei si crizele de tristete ale anotimpului primavaratic al varstei mele... Hi hi ... voi avea de acum chiar sansa de a ma revansa pe naivitatea mea anterioara, pe fanfaronii trecutului sau pe meganostalgicii inchipuiti ai altor vremuri...
Cred ca o sa imi faca placere sa gust cu gandul din farmecul desuet al unor timpuri trecute de care ma leaga firul vietii mele. Si, intr-o alta lumina, sunt sigura ca multe din intamplarile trecutului imi vor dezvalui semnificatii de care atunci, nici nu am stiut sau la care nu am putut sa ma ridic cu mintea aceea.
Am avut inca din vremurile adolescentei un jurnal intim - in care aveam cea mai mare incredere - crezand ca sunt singura lui cititoare. Nu stiam ca mama il citeste de fapt in fiecare zi, asa cum am aflat mai tarziu ca mi-l citeau colegele de camera ale studentiei...In fine - acum sunt detalii comice.
As vrea acum sa scriu despre dragoste din alta perspectiva. De la alta inaltime sau oarecare distanta fata de emotia aceea, a clipei prezente. Voi incerca...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu