Noapte albă, vorbe grele.
Ochii larg deschişi,
Două braţe, tu în ele,
Buze rupte doar plăcere.
Lacrimi curg din nou
Înmuiate în durere,
Tremur scurt, atingeri multe,
Promisiuni, din nou cuvinte.
Un suspin ce ne opreşte,
Un zâmbet scurt ca o poveste,
Ochii tăi privesc, inima iubeşte.
Noapte albă unsă de tăcere
Tu eşti vina lacrimilor mele.
Din nou greu, din nou cuvinte,
Ba mă iei în braţe, ba mă laşi
Te transformi în fiară, te îmbraci
Un sărut pe buze, mâna pe obraji
Zâmbet scurt, regrete multe,
Negi cuvinte mai devreme spuse.
Mă întorc pe partea stângă
Inima s-o ţin în mână.
Nici cuvinte, nici o glumă
Câţiva paşi, un spate gol
Patul, pc si dormitor,
Covor vechi, murdar, decor
Să nu pleci ! Chiar te implor.
Nici un spate, nici parfum,
Doar răcoare şi din somn
Mă ridic, e soare, geam, lumină
Nu închid un ochi,
Nu schiţez măcar dorinţă
Mimoza nopţii,
Transformată iar în fiiinţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu